Category: Istorie

VIDEO. „Chestiunea evreiască” de Ziua Limbii Române, la Nașul TV

La emisiunea „Să vorbim despre tine” din 31 August, realizată și moderată de Gabriela Calitescu la NAȘUL TV, tema emisiunii a fost limba română, în speță pericolul dispariției acesteia, în contextul „războiului” anti-identitar declanșat prin resetarea mondială. Discuția s-a extins spre problema punctuală a deznaționalizării poporului român, context în care a fost dezbătut „cazul” revistei…

Loading


ZIUA LIMBII ROMÂNE. Blestem bicefal

Autor: MIRON MANEGA MOTO: ”…Să înceapă osteneala aceasta, după atâta véci de la discălecatul țărâlor cel dintăi de Traian împăratul Râmului, cu câteva sute de ani peste mie trecute, să sparie gândul. A lăsa iarăș nescris, cu mare ocară înfundat neamul acesta de o seamă de scriitori, ieste inimii durére. Biruit-au gândul să mă apucu…

Loading


Mihai Viteazul și Catolicismul

Autor: Dr. MARIN ALEXANDRU CRISTIAN Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 117 Mihai Viteazu și generalul Gheorghe Basta Mihai Vodă s-a preocupat de reorganizarea episcopiilor dreptei credinţe a Bisericii răsăritene din Ardeal […].. El a trimis preoţi şi călugări români în Ardeal înainte de bătălia de la Şelimbăr de la 28 octombrie 1599. Călugării au fost aşezaţi…

Loading


Oferta făcută de sultanul Mehmed al III-lea lui Mihai Viteazul și refuzul voievodului

Autor: RICHARD KNOLLES (1545 – 1610) Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 117 Richard Knolles (c. 1545 – iulie 1610) a fost un istoric și traducător englez, cunoscut pentru relatarea sa istorică despre Imperiul Otoman, prima descriere majoră în limba engleză. A fost educat la Lincoln College, Oxford, unde a absolvit cu o licență în ianuarie 1565….

Loading


„Vă ordon: treceți Prutul!” n-a fost un ordin de agresiune, ci un răspuns la agresiune

Autor: Prof. Dr. GICĂ MANOLE Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 118 Când, la 23 August 1944, regele Mihai anunţa naţiunea română (la radio, ora 22. 00) că ţara a ieşit din război prin acceptarea armistiţiului oferit de Naţiunile Unite, spunea, conştient, o minciună ordinară. Aceeaşi minciună se regăseşte şi în Comunicatul primului guvern format, tot…

Loading


Marea trădare de la 23 august 1944

Odată cu înfrângerea germanilor la Stalingrad, rușii au trecut la ofensivă. La 24 martie 1944, Armata Roşie a ajuns la Nistru, iar două zile mai târziu pe cursul superior al Prutului. Armata română se afla într-o situaţie dramatică, majoritatea soldaţilor având moralul foarte scăzut. În acest context, atât liderii opoziţiei, cât şi guvernul Antonescu au…

Loading


„JIDANII ÎN RĂZBOI” – un document fundamental pentru înțelegerea istoriei interbelice a României

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 117 Ceea ce vom prezenta în continuare este un document care vede lumina tiparului pentru prima dată, după 95 de ani. Niciun istoric român nu l-a folosit ca material de lucru în studiile și scrierile de specialitate, niciunul nu l-a pomenit măcar. Și totuși el este un document fundamental pentru…

Loading


VASILE ALECSANDRI. Chestiunea israelită și demnitatea națională

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr 117 Despre Vasile Alecsandri nu s-a vorbit în spațiul public ca despre un antisemit. Nici despre Carol I, nici despre Kogălniceanu. Tot „antisemitismul” românesc al secolelor XIX și XX i s-a atribuit, ca vinovăție absolută, lui Mihai Eminescu. Lucru perfect explicabil, căci amploarea și forța gândirii eminesciene prezintă, din punctul…

Loading


Ilegitimitatea istorică a pretenţiilor evreieşti

Autor: MIHAI EMINESCU Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 117 Cine ştie cât de departe suntem de-a urî pe evrei – şi aceasta o poate pricepe orice om cu privirea clară – acela va vedea că în toate măsurile noastre restrictive numai dreapta judecată şi instinctul de conservare au jucat singure rolul principal […]. Pericolul nu…

Loading


Vlad Țepeș, maestru al spionajului și victima unei diversiuni

Autor: G-ral MARIAN V. URECHE Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 116 Vlad Ţepeş este fiul lui Vlad Dracul, domnitorul Ţării Româneşti (1436-1447), şi nepotul lui Mircea cel Bătrân. Mama sa era fiica lui Alexandru cel Bun. Vlad Ţepeş era, deci, văr cu Ştefan cel Mare. Uciderea tatălui său, în 1447, de către Iancu de Hunedoara,…

Loading