Autor: MIRON MANEGA
Text publicat în CERTITUDINEA Nr. 209
Urmăresc cu uimire efectele neașteptate ale unui proiect de lege inițiat de subsemnatul și depus la Biroul Permanent al Senatului în data de 23 martie. Primul efect a fost retragerea, din totalul de 42 de semnături, a celor aparținând senatorilor de la Grupul PÎR (Pace Înainte România). Au primit, probabil, ordin de la noii lor stăpâni. Cu această ocazie s-a dovedit faptic că chiar au stăpâni (așa cum știam), nu sunt independenți (așa cum pretind).
Al doilea efect (sau poate ăsta a fost primul, nu-mi dau încă seama) a fost „generozitatea” excesivă a presei în a „promova” proiectul (citește „a-l discredita”), atribuindu-l, la grămadă, celor pe care ei îi consideră suveraniști, printre care, mai pe la coadă, și Partidul S.O.S. România. De aceea mă văd nevoit să subliniez: inițiatorul proiectului sunt eu, Dumitru Manea (alias Miron Manega) – senator S.O.S. România, circumscripția electorală Iași, iar toți ceilalți sunt susținători (să vedem câți mai rămân!).
Revin la „efectul de presă”: ziariștii au început să alerge înnebuniți după semnatarii proiectului de lege, pentru a le lua declarații de pus în pagină, după scenarii prefabricate (conforme cu interesele trusturilor de care aparțin), prin care să lovească, să minimalizeze sau să discrediteze pe cine au boală sau interese stăpânii. Spectacol amuzant la urma-urmei, întrucât mercenarii profesiei (majoritatea) n-au priceput nimic din gravitatea de fond a proiectului legislativ (și nici nu și-au bătut capul să priceapă, căci o astfel de responsabilitate nu e trecută în fișa postului). Îi interesa pe cine servește proiectul sau în cine lovește. Am și fost întrebat, de cei de la COTIDIANUL, dacă proiectul este cu dedicație pentru Călin Georgescu. „E cu dedicație pentru dreptul la liberă exprimare – le-am spus, n-am nicio legătură cu Călin Georgescu, în afară de faptul că-l cunosc. Și consider că el este un produs al sistemului, iar plimbarea lui aproape zilnică pe la Parchet cred că e un joc de imagine, nu-mi dau seama încă pentru ce sau pentru cine”. Și totuși COTIDIANUL nu s-a sfiit să titreze (manipulator) articolul astfel: „Călin Georgescu și cei 40 de suveraniști. Legea care l-ar salva de închisoare” (parafrază la „Ali-Baba și cei patruzeci de hoți” – las la latitudinea cititorilor să interpreteze analogia). „Doar că – scrie COTIDIANUL, cu părere de rău, parcă, sau ca un avertisment – dacă proiectul de lege va trece de votul Parlamentului și va fi promulgat de președintele Nicușor Dan (n.r. dă, Doamne!), Călin Georgescu va scăpa de acuzațiile din dosar. Codul Penal prevede că în astfel de cazuri este aplicată legea mai favorabilă”.
Dorina Barcari, senatoare AUR, semnatară a proiectului legislativ, a răspuns, printre altele: „E vorba de dreptul de a te exprima, care poate fi pus în pericol prin niște interpretări tendențioase. Și e bine să nu dăm ocazia asta, pentru că în primul rând, dumneavoastră, cei din presă, veți fi puși în dificultate. Chestia asta cu interzisul… știți ce se întâmplă? Eu am totuși o vârstă și am trecut prin niște faze istorice. Am mai trecut prin fazele astea cu interzicerea isterică, care creează niște posibilități ale unor personaje malefice, care pot să manipuleze situația în defavoarea cui vor ei. Și astea trebuie ocolite fără discuții. Eu am trăit vremea unor isterici care țipau cu mânie proletară împotriva unor indezirabili care au fost chinuiți și nedreptățiți. Nu trebuie să mai stimulăm așa ceva prin măsuri dintre acestea draconice […]. Românii sunt cei mai puțin xenofobi. Uitați-vă că trăim în bună pace, duceți-vă în Dobrogea. Sunt, vorba aceea, casă lângă casă, un musulman, un creștin, un ce-o mai fi. Nu se bat, nu se ceartă, au copilărit împreună, trăiesc împreună în bună pace. Măsurile astea așa drastice, isterice, au și alte conotații și eu nu le pot înțelege. Nu le-am înțeles nici pe vremea când a trebuit să le înghit pe nemestecate”.
Deputatul neafiliat Dumitru Coarnă, semnatar și el al proiectului, a primit aceleași întrebări legate de posibila dedicație a acestuia pentru Călin Georgescu. „Nici nu m-am gândit în momentul ăla la cineva. M-am gândit la faptul că legea în sine trebuie abrogată sau corectată. Pentru că în aplicarea legii se pot crea abuzuri. Sunt termeni lăsați la nivel general și atunci se pot crea abuzuri, lăsând la aprecierea procurorului dacă urmărirea penală este una raportată la probe sau raportată sau raportată la decizii politice. Asta e ideea”
LEGEA LEGITIMITĂȚII” este intens „promovată” în mediul online, cu titluri care mai de care mai incendiare, mai denigratoare și mai alarmiste. Iată câteva titluri:
• „Parlamentari AUR, SOS, POT și neafiliați înaintează o propunere legislativă care ar legaliza negarea Holocaustului, apologia criminalilor de război condamnați și Mișcarea Legionară” (g4media.ro);
• „Parlamentari AUR, SOS și POT vor anularea legilor care interzic propaganda legionară și cultul criminalilor de război: proiectul reprezintă întreaga colecție de obsesii politice ale mișcărilor populiste” (pressone.ro);
• „Proiect: parlamentari din AUR, SOS și POT vor să anuleze legile care interzic organizațiile fasciste și cultul criminalilor de război” (digi24.ro);
• „AUR, SOS și POT vor legalizarea Mișcării Legionare: proiect depus în Parlament pentru omagierea criminalilor de război” (adevarul.ro);
• „AUR, S.O.S și POT vor să-l legalizeze pe Zelea Codreanu” (Cotidianul);
• „Opoziția propune legalizarea fascismului și a xenofobiei” (canalul Youtube al Euronews) etc.
Nu înțeleg de ce toată lumea presei vorbește de Mișcarea Legionară. Pare o obsesie. Precizez că în proiectul legii nu există nici măcar o aluzie la această mișcare, pe care, de fapt, nimeni nu o cunoaște, nimeni nu a studiat-o. Dar toți o condamnă… Abordarea cea mai neutră a acestui proiect legislativ este făcută de site-ul news.ro unde, sub semnătura Valentinei Postelnicu, sunt prezentate, citând din expunerea de motive a proiectului, o parte din argumentele care stau la baza acestei legi. Iată câteva:
„Prezenta propunere legislativă nu urmărește sub nicio formă relativizarea obligațiilor României privind combaterea antiromânismului, rasismului, antisemitismului, xenofobiei sau a altor forme de extremism. Scopul său este exclusiv acela de a asigura claritate legislativă, previzibilitate juridică și proporționalitate în restrângerea drepturilor fundamentale”.
• „Inițiativa propune instituirea unui mecanism parlamentar de evaluare a compatibilității legislației relevante cu dispozițiile constituționale privind libertățile fundamentale, ca expresie a rolului Parlamentului de garant al suveranității naționale și al statului de drept”.
• „Această inițiativă legislativă pornește de la un principiu simplu: loialitatea față de statul român, promovarea interesului național și exprimarea identității naționale nu pot fi suspectate, implicit sau explicit, ca fiind incompatibile cu democrația. Dimpotrivă, acestea reprezintă elemente firești ale unei societăți libere, pluraliste și suverane”.
• „Statul român are obligația constituțională de a-și proteja cetățenii, identitatea și valorile fundamentale, iar Parlamentul are datoria de a asigura un cadru legislativ clar, previzibil și echilibrat”.
• „Prezenta inițiativă legislativă nu urmărește slăbirea mecanismelor de combatere a extremismului, a rasismului sau a discursului de ură. Acestea rămân obiective esențiale ale statului român. Însă combaterea extremismului nu trebuie confundată cu limitarea exprimării legitime a opiniilor privind interesul național, istoria națională, identitatea culturală sau opțiunile politice suveraniste în sens democratic”.
• „Exprimarea opiniilor, ideilor şi informaţiilor privind interesele naţionale constituie o formă legitimă de exercitare a libertăţii de exprimare. Folosirea libertăţii de conştiinţă, exprimare, informare şi asociere, întru apărarea intereselor identităţii româneşti, este recunoscută ca fiind fundamental legitimă şi nu poate fi restricţionată pe nicio cale. Exercitarea acestui drept se realizează cu respectarea ordinii constituţionale, a drepturilor şi libertăţilor celorlalţi cetăţeni şi a legislaţiei în vigoare” (Art. 3 din textul legii).
În același articol (intitulat: „Mircea Abrudean: O propunere legislativă înregistrată la Senat, privind legitimitatea apărării intereselor naţionale ale României, propune eliminarea acelor reguli care ţin România departe de extremism”), avem și punctul de vedere, prudent, alunecos și îngrijorat, al președintelui Senatului. Îngrijorat nu de posibilele consecințe negative ale legii, în cazul în care s-ar vota, ci de stabilitatea scaunului pe care stă. Domnia sa vede în spatele acestui proiect – s-o spunem pe-a dreaptă! – un „atentat” la legile „Vexler” al căror supporter cred că este. „Narativul” său este, de altfel, în strânsă corelație cu titlurile din presă pe care le-am citat. Iată ce spune:
„Uneori, cele mai periculoase lucruri nu vin cu zgomot. Vin ambalate frumos, în cuvinte mari: „libertate”, „identitate”, „demnitate”. Aşa este prezentată şi o propunere legislativă înregistrată recent la Senat (Propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naţionale ale României). La prima vedere, pare despre libertatea de exprimare. Dar dacă te uiţi mai atent, descoperi altceva. În spatele unor cuvinte frumoase, proiectul propune ELIMINAREA acelor reguli care ţin România departe de extremism: interdicţiile pentru organizaţii fasciste şi legionare, sancţiunile pentru propagandă extremistă, limitele clare împotriva glorificării criminalilor de război. De aceea, trebuie să spunem lucrurilor pe nume: nu este un proiect despre mai multă libertate. Este un proiect despre mai puţină protecţie împotriva extremismului”.
Care extremism, domnule Abrudean? Suntem noi, românii, atât de extremiști, xenofobi, antisemiți etc., încât să fie nevoie de patru legi și o ordonanță ca nu cumva să-i exterminăm pe străini și pe alogenii din țară? Vi se pare normal? Dumneavoastră, prin această declarație (care este și o antepronunțare), îmbogățiți pur și simplu teoria „bolovanului de sare” din povestea „Prostiei omenești” a lui Creangă. În sensul că bolovanul de sare încă nu e pe sobă, dar dacă-l pune cineva? Și dacă-l pune, nu cumva poate cădea pe copilul care nu s-a născut?..
Pentru conformitate, voi cita conținutul proiectului legislativ propus de subsemnatul:
LEGE
privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1 – Obiectul legii
Prezenta lege stabilește cadrul juridic privind exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale în scopul promovării și apărării intereselor naționale ale României, cu respectarea Constituției României și a tratatelor internaționale la care România este parte.
Art. 2 – Definiții
În sensul prezentei legi, prin interese naționale se înțelege ansamblul valorilor, obiectivelor și priorităților care asigură suveranitatea, unitatea, integritatea teritorială, identitatea constituțională, securitatea și dezvoltarea statului român.
CAPITOLUL II
Exercitarea libertăților fundamentale
Art. 3
- Exprimarea opiniilor, ideilor și informațiilor privind interesele naționale constituie o formă legitimă de exercitare a libertății de exprimare.
- Folosirea libertăţii de conştiinţă, exprimare, informare, asociere – întru apărarea intereselor identității românești este recunoscută ca fundamental legitimă şi nu poate fi restricţionată pe nici o cale.
- Exercitarea acestui drept se realizează cu respectarea ordinii constituționale, a drepturilor și libertăților celorlalți cetățeni și a legislației în vigoare.
Art. 4
Se abrogă Legea 107/2006, O.U.G. nr. 31/2002, Legea 217/ 2015, Legea 157/2018 și Legea 241/2025, care încalcă flagrant Constituția, după cum urmează:
– în plan individual, încalcă flagrant art. 1.3, 20, 23.1 , 29, 30, 31, 40, 53 şi le anulează legitimitatea, căci neagă libertăţi naturale, fără de care acordul constituţional nu mai poate fi prezumat;
– în plan colectiv, încalcă art. 2, 3.4, 54.1, 55.1 din Constituție, stînjenind apărarea intereselor naţionale, provocînd blocarea anticorpilor identitari, deci corodînd suveranitatea României;
– în plan istoric, reprezintă o trădare a strădaniilor înaintaşilor noştri, care au întărit ţara, faţă de orice tip de acţiuni păgubitoare, prin aceste legi incălcându-se astfel art. 33.2/3 din Constituţie;
– în planul echităţii, reprezintă o favorizare selectivă pe criterii etnice, încălcînd principiile de nediscriminare între cetăţenii de orice etnie, asumate constituţional (art. 4, 6.2, 16.1 din Constituţie);
– în plan justiţiar, prin formulări imprecise, oferă aparatului administrativ şi juridic posibilităţi de interpretare arbitrară/ imprevizibilă/ abuzivă/ tendenţioasă;
– în plan logic, reprezintă o circularitate absurdă, căci protejarea exclusivă a intereselor unei alte etnii, denotă prin aceste legi un exces de influenţă/putere a acesteia, exces a cărui denunţare poate fi incriminată pe baza lor.
CAPITOLUL III
Evaluarea cadrului legislativ
Art. 5
(1) Parlamentul României instituie un mecanism de evaluare periodică a legislației care reglementează limitele exercitării libertăților fundamentale.
(2) Evaluarea va urmări:
a) conformitatea cu Constituția României;
b) respectarea principiului proporționalității;
c) claritatea și previzibilitatea normelor juridice.
Art. 6
(1) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, comisiile juridice ale Parlamentului vor prezenta un raport privind compatibilitatea cadrului legislativ
existent cu principiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Pe baza raportului pot fi inițiate proiecte de modificare sau abrogare a legislației analizate, în condițiile Constituției.
CAPITOLUL IV
Garanții constituționale
Art. 7
Restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale poate fi realizată numai în condițiile art. 53 din Constituția României.
Art. 8
Autoritățile publice au obligația de a asigura interpretarea și aplicarea legislației în sensul respectării drepturilor și libertăților fundamentale.
CAPITOLUL V
Dispoziții finale
Art. 9
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
_____________________________________
ADENDA
Cele cinci acte normative pe care-și propune să le abroge LEGEA LEGITIMITĂȚII
Legea 107/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii
OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii
Legea 217/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii („Legea antilegionară”)
Legea 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului
Legea 241/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului
___________________________________
ALEXANDRU FLORIAN, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel”
„În configurația actuală a Parlamentului României această propunere nu are nici o șansă. În același timp, citesc acest proiect legislativ ca pe un avertisment. Dacă partidele proeuropene și democrate nu își asumă cu maturitate guvernarea pot genera terenul fertil pentru ca în 2028 extrema dreaptă să devină un actor politic de prim rang. Iar această propunere legislativă va ajunge realitate. Ea ar fi doar un exemplu despre cum va arăta spațiul politic și comunicarea publică: lideri totalitari, autocrați sau dictatori personaje stimabile, iar democrația o iluzie sau formă fără fond. Nu am fi departe de o tranziție inversă spre 1989!”
_______________________________________
MAXIMILAIN MARCO KATZ, directorul organizației Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului
„Astăzi am luat la cunoștință de existenta unui propuneri de lege privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României…o propunere de anulare a unor legi create de-a lungul multor ani pentru a corecta situații create de o mentalitate național-extremistă conform căreia românii de etnie mozaică și romii nu au fost subiectul politicilor de discriminare și de promovare a antisemitismului care au culminat cu uciderea a 280.000-380.000 de evrei și 11.000 de romi de către regimul condus de criminalul Ion Antonescu și de Mișcarea Legionară. A trebuit să treacă 24 de ani pentru ca România să ajungă în faza în care fenomene precum antisemitismul și discriminarea religioasă și etnică sunt clasificate ca fiind incompatibile cu o societate democratică și emancipată. Însăși propunerea de adoptare a unei legi precum cea menționată mai sus constituie un regres grav și este expresia mentalității care a dăinuit în România în anii ‘30 și ‘40 ai secolului trecut, atunci când Romania a adoptat legislația antisemită care a stat la baza Holocaustului comis de regimul Antonescu”.
