- Antet
- Antologia poeziilor frumoase
- Antologia rușinii
- Arhiva
- Arte vizuale
- Article en français
- Articles in English
- Artículos en español
- Autori
- Certitudinea print
- Credință
- De la lume adunate
- Dezvăluiri
- Editoriale
- Emisiuni tv
- Europa nostra
- INFO
- Istorie
- Modelul de țară
- Muzica
- Opinii
- Salonul refuzaților
- Societate
- Știri militare
- Tema de gândire
- Uncategorized
- VIDEO



Vizite unice:
Hituri:
MIHAI EMINESCU
Fabrica de palavre din
Dealul Mitropoliei și
națiunea cea oacheșe care
vrea război

SUn singur lucru uită „Românul”: naţiunea, care urmează totdeauna porunca Domnului ei, precum se şi cade, şi înconjură steagul ţării, oriunde va fi dus, acea naţiune nu stă din gardiştii de Bucureşti, cari fac copilării şi parade aici pe loc şi la căldură, ci din ţăranii de la munte şi de la şesuri. Arate-ni-se în Camerele „liberale” un singur ţăran care să vorbească în numele satelor şi să zică ,,da, românul vrea să facă război cu turcii”…
Citește tot articolul
________________________
CERTITUDINEA nr. 213

MIRON MANEGA. Eminescu și politic ● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut” ● DE LA EMINESCU CETIRE: Despre renegați și „dulcea” limbă maghiară; Suntem români şi punctum!; Noi, reacționarii; Chestiunea evreiască; Patologia societății noastre; Legile dominației și ridicolul pretențiilor ungurești; Situația românilor din Transilvania ● AUREL C. POPOVICI (1863-1917). Eminescu, cel mai mare și mai convins reacționar al românilor ● IONEL NOVAC. Mihai Eminescu în fața justiției maghiare de la Pesta, pentru articolele din „Federațiunea” ● DAN TOMA DULCIU. Eminescu în presa americană și europeană a vremii ● „Agenția” EMINESCU. Istoria statului româno-bulgar al Asăneștilor (Traducere din limba germană de Mihai Eminescu) ● IN HOC SIGNO VINCES – Adunarea de la Plăviceni. Crucea de pe steag și harta de pe cer ● Declarația de la Sankt Petersburg…

Totul e străin la noi, afară de mizerie. Numai ea e națională
Autor: MIHAI EMINESCU Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 177 Capitalul, cel puţin cel imobiliar, avea înainte un caracter istoric, tradiţional şi personal. Legăturile între boieri şi ţărani erau istorice, tradiţionale, personale. E nenatural a admite ca oameni de aceeaşi rasă, care neam de neamul lor au trăit şi lucrat împreună, să nu aibă un sentiment…
![]()
VIDEO. Diana Șoșoacă și „Declarația de la Sankt Petersburg”
Declarație politică în Senat, 10 06 2026: „… Dacă această inițiativă va rămâne izolată, documentul va avea doar valoare istorică. Dacă însă va fi urmată de alte contacte și de o eventuală reluare a negocierilor UE-Rusia, peste câțiva ani, Declarația de la Sankt Petersburg va fi privită ca unul dintre primele acte politice care au…
![]()
CERTITUDINEA nr. 213. Lupta împotriva urii devine ea însăși un instrument de instigare la ură
DIN SUMAR ● MIRON MANEGA. Eminescu și politica ● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut” ● DE LA EMINESCU CETIRE – Suntem români şi punctum! – Noi, reacționarii… – Chestiunea evreiască – Patologia societății noastre – Legile dominației și ridicolul pretențiilor ungurești – Situația românilor din Transilvania – Despre renegați și „dulcea” limbă…
![]()
Papa Ioan Paul al II-lea – un valah sub acoperire… pontificală
Autor: MIRON MANEGA Articol apărul în CERTITUDINEA Nr. 212 Există popoare care îşi poartă istoria în arhive şi există popoare care şi-o poartă în sânge. Uneori, memoria unui neam nu supravieţuieşte prin tratate şi documente, ci prin nume, prin obiceiuri, prin munţi şi prin acea nostalgie greu de explicat care îi face pe oameni să…
![]()
Un paradox al Istoriei: Imperiul Otoman ne-a salvat de la dispariția de pe hartă
Autor: SORIN UNGUREANU Articol apărut în CERTITUDINNEA Nr. 211 Mulți români privesc perioada otomană ca pe un secol de întuneric, dar adevărul istoric, privit la rece, ne arată o realitate izbitoare: fără influența Porții, astăzi nu am mai fi vorbit limba română și, cel mai probabil, granița Rusiei ar fi fost pe Carpați. Dacă scoatem…
![]()
Casa de la Văratec, unde a locuit Mihai Eminescu, imaginea unei culturi care își pierde reflexele de conservare
Autor: OVIDIU ZANFIR Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 211 Există, în România, o casă în care a locuit, cu acte, Mihai Eminescu. Nu e o metaforă, nu e o legendă, nu e un mit literar. E o casă reală, într-un loc real – Mănăstirea Văratec. Și această casă, în loc să fie altar, este ruină….
![]()
Psihologia poporului român
Autor: CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 211 Reprezentant de seamă al școlii filosofice românești, gânditor cu formație enciclopedică, savant, dar și un remarcabil dascăl și promotor al noului în educație și învățământ, Constantin Rădulescu- Motru (2 februarie 1868 – 6 martie 1957) este una dintre personalitățile de prin rang din istoria României moderne. A fost…
![]()
Suntem vinovați?
Autor: MIRON MANEGA Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 212 Miercuri 20 mai, s-a votat în Senat proiectul de lege privind Legitimitatea apărării Intereselor Naționale ale României (L295/2026), prin care subsemnatul (Senator Dumitru Manea) ceream abrogarea a 4 legi și a unei ordonanțe (Legea nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/ 2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025), legi care, fiecare…
![]()
VIDEO. 3.06.2026. „Legea Legitimității” la Comisia pentru Apărarea Drepturilor Omului
Susținerea de către inițiator (senator Dumitru Manea / Miron Manega) a proiectului legislativ privind legitimitatea apărării intereselor naționale. Proiectul cere abrogarea a 4 legi și a unei ordonanțe (Legea nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/ 2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025), legi care, fiecare în parte și toate la un loc, încalcă flagrant 17 articole din…
![]()
Fabrica de palavre din Dealul Mitropoliei și națiunea cea oacheșe care vrea război
Autor: MIHAI EMINESCU Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 176 „Ţara întreagă cunoaşte curatul izvor al reprezentaţiunii sale de astăzi”, începe „Românul” şi apoi arată după ce chip şi asemănare sunt Adunările şi cum nici „reacţiunea” nu prea cutează să zică că ele nu sunt sincera şi fidela espresiune a naţiunii. Le-am zice noi pe nume…
![]()
![]()

