Declarație politică în Senat, 17.06.2026: „…Nivelul de mitocănie instituțională față de simbolul național Mihai Eminescu a depășit limita de avarie. Faptul că acum două zile, când Eminescu a fost comemorat de ziua morții sale, președintele de ședință, dl. Mircea Abrudean, a refuzat momentul de reculegere, deși i l-am cerut de două ori, confirmă pe deplin…
Autor: DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ Doamnelor și domnilor, Vă adresez această scrisoare în urma participării mele la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, desfășurat în perioada 3-6 iunie a acestui an, unde am avut ocazia să interacționez direct cu reprezentanți ai Federației Ruse, precum și cu lideri politici, economici și instituționali din numeroase țări din întreaga…
Autor: MIHAI EMINESCU Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 177 Capitalul, cel puţin cel imobiliar, avea înainte un caracter istoric, tradiţional şi personal. Legăturile între boieri şi ţărani erau istorice, tradiţionale, personale. E nenatural a admite ca oameni de aceeaşi rasă, care neam de neamul lor au trăit şi lucrat împreună, să nu aibă un sentiment…
Declarație politică în Senat, 10 06 2026: „… Dacă această inițiativă va rămâne izolată, documentul va avea doar valoare istorică. Dacă însă va fi urmată de alte contacte și de o eventuală reluare a negocierilor UE-Rusia, peste câțiva ani, Declarația de la Sankt Petersburg va fi privită ca unul dintre primele acte politice care au…
DIN SUMAR ● MIRON MANEGA. Eminescu și politica ● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut” ● DE LA EMINESCU CETIRE – Suntem români şi punctum! – Noi, reacționarii… – Chestiunea evreiască – Patologia societății noastre – Legile dominației și ridicolul pretențiilor ungurești – Situația românilor din Transilvania – Despre renegați și „dulcea” limbă…
Autor: SORIN UNGUREANU Articol apărut în CERTITUDINNEA Nr. 211 Mulți români privesc perioada otomană ca pe un secol de întuneric, dar adevărul istoric, privit la rece, ne arată o realitate izbitoare: fără influența Porții, astăzi nu am mai fi vorbit limba română și, cel mai probabil, granița Rusiei ar fi fost pe Carpați. Dacă scoatem…
Autor: CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 211 Reprezentant de seamă al școlii filosofice românești, gânditor cu formație enciclopedică, savant, dar și un remarcabil dascăl și promotor al noului în educație și învățământ, Constantin Rădulescu- Motru (2 februarie 1868 – 6 martie 1957) este una dintre personalitățile de prin rang din istoria României moderne. A fost…
Autor: MIRON MANEGA Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 212 Miercuri, 20 mai, s-a supus la vot, în Senat, proiectul de lege privind Legitimitatea apărării Intereselor Naționale ale României (L295/2026), prin care subsemnatul (Senator Dumitru Manea) ceream abrogarea a 4 legi și a unei ordonanțe (Legea nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/ 2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025), legi…
Autor: MIHAI EMINESCU Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 176 „Ţara întreagă cunoaşte curatul izvor al reprezentaţiunii sale de astăzi”, începe „Românul” şi apoi arată după ce chip şi asemănare sunt Adunările şi cum nici „reacţiunea” nu prea cutează să zică că ele nu sunt sincera şi fidela espresiune a naţiunii. Le-am zice noi pe nume…
DIN SUMAR ● MIHAI EMINESCU. Capitalul și lipsa sentimentului de rasă ● MIRON MANEGA. Suntem vinovați? ● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut” ● Conf. Univ. ALEXANDRU AMITITELOAIE. Tentativa scoaterii poporului român din istoria sa națională ● VASILICĂ MILITARU. De ce urăște Vexler Mișcarea Legionară? ● NAGY ATTILA-MIHAI. Meditațiile unui secui. Meșterul…