Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 211

Casa impozantă de lângă Biserica Amzei, de pe strada Cristian Tell, nr. 9-11, care adăpostea până de curând zeci de cerşetori, a fost cândva a celebrei Miţa Biciclista, frumoasa curtezană care a reuşit să fure inimile a sute de bărbaţi cu stare din Bucureştiul interbelic.

_____________________________________________

„Miţa Biciclista”, „Napoleon” sau „Lia Magazia ”sunt câteva dintre prostituatele renumite ce-şi petreceau vremea pe străzile aglomerate şi pline de magazine scumpe ale Micului Paris.

Născută în anul 1885 la Diţeşti, în judeţul Prahova, Miţa Biciclista, pe numele ei real Maria Mihăescu, s-a dovedit a fi o tânără ambiţioasă care ştia ce vrea.

Fiică a unei spălătorese care lucra la un instalator neamţ, tânăra de vreo 14-15 ani a fost remarcată şi luată cu voia ei în începerea „carierei de curtezană”. Devenită o tânără cultă şi învăţată la pension în străinătate, Maria Mihăescu l-a avut ca prim amant pe Regele Leopold al Belgiei. 

„A fost un tip de femeie care a vrut să fie altfel. Miţa era mult mai versată!”, spune Adrian Majuru, istoric.

„O curvă de mare lux” 

Ieşea pe străzi de bunăvoie şi îşi alegea singură clienţii, care, de obicei, erau persoane cunoscute sau cu mulţi bani.

„Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”, povesteşte istoricul Neagu Djuvara, în cartea „Un secol cu Neagu Djuvara”.

El mai povesteşte cum a trecut prin toate bolile copilăriei în casa Miţei Biciclista şi despre atmosfera de pe străzile oraşului din acea perioadă. „Mi-aduc aminte că odată eram bolnav, în pat, în această oribilă odaie din casa Miţei…am făcut toate bolile copilăriei, scarlatină, pojar, diaree, de toate”.

A primit casă de la Ferdinand

Între cele două veacuri, bicicleta era încă o raritate, iar Miţa a fost prima femeie ce pedala pe marile străzi ale Capitalei. Era o femeie frumoasă, nu prea înaltă, cam de un metru şaizeci, cu părul blond tuns scurt şi cu ochii verzi-albaştri. Se spune că a fost curtată de bărbaţi celebri precum Nicolae Grigorescu, Octavian Goga şi chiar de Regele Ferdinand, despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou casa care se află şi astăzi în apropiere de Piaţa Amzei şi care îi poartă şi numele.

„Constantin Beldie scrie în cartea sa că este adevărat şi că acea casă ar fi costat 4 milioane de lei”, mai spune Majuru.  Curtezana celebră a dus o viaţă extravagantă şi fără lipsuri până la sfarşitul vieţii. „Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svarțul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, o descrie Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene”.

Avea trăsură şi maşină coupe 

Era o femeie înstărită pentru acea avreme. Deţinea o trăsură, o maşină coupé şi servitori din Polonia. Mânca numai la Athénée Palace şi mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei.

A trăit o perioadă la Paris, iar când s-a întors în ţară a continuat să cocheteze cu acel stil de viaţă şi le vorbea tuturor în franceză. 

Când se afla la Paris a câştigat şi o bătaie cu flori pe Champs-Elysees, unde a concurat alături de una din frumoasele parizience. A câştigat prin faptul că pielea de pe biciul de la trasură era împodobit cu flori.

A devenit cunoscută ca Miţa Biciclista prin anul 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spunea că acesta era îndrăgostit de ea dar, pentru că îl respingea, acesta a poreclit-o „Miţa Biciclista”.

Se scălda în mare în costum de baie sumar

O altă extravaganţă de-a Miţei Biciclista era şi scăldatul în mare în costum de baie sumar, în perioada în care toată lumea făcea baie în public în halat. Acest lucru a stârnit şi un mic incident. Un şef de post a somat-o pe Miţa să iasă din apă. Acesta a şuierat ca aceasta să îl audă, iar Miţa a ieşit nervoasă din apă şi l-a lovit cu umbrela.

Pe la mijlocul anilor ’40 s-a căsătorit  cu generalul Alexandru Dimitrescu, vremuri în care au început şi problemele financiare. Deşi a trăit ani la rând în lux, Miţa s-a văzut nevoită să închirieze câteva camere din casa pe care o deţinea, iar ea s-a mutt în mansardă. Cu toate acestea, nu avrut să renunţe la lux, mai ales când se ştia văzută pe stradă.

Se zvonea că îşi îmbrăca soţul în haine vechi şi îl trimitea la cerşit, iar cu banii de pe chirie îşi satisfăcea obiceiurile de a frecventa localuri de lux. Se mai vorbea pe-atunci că Regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o în căsătorie, ea refuzând pentru că îl iubea pe doctorul Nicolae Minovici.

Casa „Miţa Biciclista”, acum 

Mița Biciclista a murit în sărăcie, în anul 1968, în vârstă de aproximativ 83 de ani. Locul înmormântării ei nu este cunoscut cu certitudine, ceea ce a contribuit la aura legendară și misterioasă a personajului.

Casa în care a locuit Mița Biciclista – celebra clădire de pe strada Biserica Amzei nr. 9 din București – aparține astăzi omului de afaceri Aurel Iancu. El a cumpărat imobilul în anul 2021, după o perioadă lungă în care clădirea fusese degradată și trecuse prin litigii și schimbări succesive de proprietar. Imobilul, declarat monument de arhitectură în stil baroc, a fost câştigat în instanţă de urmaşii Miţei care l-au revândut cu mult sub preţul pieţei, unor cetăţeni spanioli care s-au întors în Spania.

Astăzi, clădirea funcționează sub denumirea de „La Mița Biciclista – Stabiliment Creativ”, având următoarele funcționalități: estaurant/brasserie, spațiu cultural, salon istoric, expoziții și evenimente artistice.

Autor: Ana Maria Niculae

Sursă: historia.ro (adaptare)