Autor: Iuliana Gorea Costin

Mesajul luminii poetului Ioan Alexandru a pătruns,  la o altă dimensiune,  în spațiul basarabean,  odată cu acea clipă astrală a românilor din răsăritul românesc ce avea să fie definita  în timp renaștere națională.

Procesul care a scos din străfundurile ființei basarabene, oprimate de secole,  dorul de libertate, exprimat prin necesitatea de afirmare a  ființei naționale,  avea să se împletească într-un firesc ecou cu suflul imnurilor poetului Luminii din Lumini.

Trăirea  neobișnuit de profundă,  dorința nemărginită de redresare morală, dragostea de Neam și Țară,  aveau să însemne, înainte de toate, o deschidere și un îndemn spre împlinire națională și spirituală.

Alături de artiști de renume,  poeți și scriitori, Ioan Alexandru, poetul și Omul politic, avea să completeze, prin creația și prezența fizică, matricea românească atât de zdruncinată în stânga Prutului.

Publicul  spectator, înmărmurit în tăcere, spărgând  apoi într-un zvâcnet  liniștea cu  ropote de aplauze,  absorbea  mesajul poetului revărsat prin vocea lui Tudor Gheorghe: 

„Lumină lină, lini lumini

Răsar din codri mari de crin.

Lumină lină, cuib de ceară

Scorburi cu miere milenară

De dincolo de lumi venind

Și niciodată poposind

Un răsărit ce nu se mai termină

Lină lumină din lumină lină.

[…] 

Lumină lină,  lini lumini

Înstrăinându-i pe străini  

Lumină lină, nuntă leac

Tămăduind veac după veac…”

Cu aceste amintiri și trăiri memorabile, am primit cu multă bucurie, pe la începutul anilor 2000, decizia Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, reprezentat prin domnii  Radu Sârbu, Președinte, și Liviu Petrina, Secretar General, de a acorda  primul premiu „Ioan Alexandru”  scritorului, poetului, publicistului-martir Dumitru Matcovschi de la Chișinău.

Onorantul  gest este  continuat  de Societatea Ştiințifică Jacques Maritain/ Asociaţia Casa Gratis Pro Deo, care,prin efotrurile domnului președinte Liviu Petrina  acordă bursa „Ioan Alexandru”,  în ajunul sărbătorilor creștine, de  Paști și Crăciun,  elevilor  din instituțiile de învățământ din regiunea de Est, transnisatreană, a Republicii Moldova: Liceele  teoretice „Lucian Blaga” din Tiraspol, „Evrica”, din Râbnița,    „Mihai Eminescu” din Dubăsari, „Ștefan cel Mare”, din Grigoriopol, „Alexandru cel Bun” din Bender si  gimnaziile  din Roghi și din Corjiova.

Cu această ocazie, în acea oază, unde  pentru a fi  român trebuie să lupți continuu, au ajuns și sunt studiate „Imnele Iubirii”, de Ioan Alexandu.

Regretabil, dar, până în prezent, Ministerul Învățământului de la Chișinău n-a introdus în programele de studii opera lui Ioan Alexandru,  cum  nici Ministerul Educației de la București opera unor scriitori importanți  din stânga Prutului….

Asemeni lui Alexei Mateevici, preotul, care a scris Imnul „Limba noastră” -română,  Ioan Alexandru – autorul  imnelor luminii si iubirii, face parte din  altarul sacru al națiunii române, și ar fi fostacolo chiar dacă ar fi scris o singură poezie: „Lumină lină” 

În  contextul crizei totale de  adevărați lideri politici, iubitori de Neam și Țară, modelul Omului Politic Ioan Alexandru rămâne o lumină călăuzitoare  pentru generații și generații  viitoare. Născut, poate nu întâmplător, în ziua Nașterii Domnului (25 Decembrie 1941), Ioan Alexandru ne oferă, iată, prilejul să-l celebrăm o dată cu Mântuitorul.