Autor: MIRON MANEGA

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 141

„Legea Cojocaru” nu a fost doar demonizată, ci și plagiată. Ultima dată acum, când Yolanda Diaz, ministrul Muncii și Economiei Sociale din Spania, o adoptă (fără să menționeze „sursa de inspirație”), ca parte a programului de guvernare, dacă platforma sa electorală de stânga intitulată „Sumar” (Uniți) va câștiga alegerile. Prima dată s-a întâmplat însă în 2016, când alianța PSD-PNL a venit cu ideea creării unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, fond care, într-o formă trunchiată și fără finalitate concretă, nu era altul decât Fondul Național de Capital Distributiv din „Constituția Cetățenilor”, adică „Legea Cojocaru”. Era în 2016, cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare. Am „amendat”, la vremea aceea, „plagiatul”, pe site-ul certitudinea.ro (nu apăruse încă revista tipărită), printr-un articol intitulat „Decât să furați din CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, n-ar fi mai bine s-o adoptați?”. Un an mai tîrziu, în septembrie 2017, în numărul pilot al revistei CERTITUDINEA, am prezentat din nou „Legea Cojocaru”, în contextul mai larg al campaniei de promovare a CONSTITUȚIEI CETĂȚENILOR, la care revista s-a angajat de la bun început. Republicăm acum acel text, readus involuntar în actualitate de inițiativa politică a unui lider din altă țară (Vezi articolul „Legea Cojocaru, respinsă în România, adoptată în Spania”).

În condițiile în care, în 2013, structurile puterii pregăteau cea de-a șaptea Constituție a României, fără consultarea publică, reală, a societății civile, fără o definire clară, punctuală, a principiilor care-i stau la bază, un grup de reprezentanți ai societății civile, constituit la 16.03.2013 în  Comitet de Inițiativă al Mișcării pentru Constituția Cetățenilor, a reușit să demareze, să elaboreze și să finalizeze o alternativă civică la ceea ce „ni se pregătea”. Alternativa consta într-un proiect coerent și unitar de „Lege privind revizuirea Constituției României”. 

Proiectul propriu-zis a fost finalizat de Constantin Cojocaru (președintele Comitetului de inițiativă), în colaborare cu Ilie Bădescu, Florian Colceag, Ioan Roşca, Viorel Gligor, Marian Ilie, Miron Manega, Alexandru Melian,  Mihail Seidner şi Gheorghe Sin. La finalizarea textului, au fost luate în considerare observaţiile formulate de Consiliul Legislativ al României, prin Avizul 308/22.04.2013, precum şi propunerile făcute în cadrul Forumului Constituţional, coordonat de Cristian Pârvulescu, şi în cadrul Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, condusă, la vremea aceea, de Crin Antonescu. Textul final al proiectului a fost reînnoit și republicat periodic, din 6 în 6 luni, în Monitorul Oficial.   

În cadrul proiectului legislativ CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, un capitol special, amplu (Articolul 135.1) este dedicat FONDULUI NAȚIONAL DE CAPITAL DISTRIBUTIV, care este, de fapt, forma constituțioinală a atât de blamatei „Legi Cojocaru ”. Reamintim că LEGEA COJOCARU privind împroprietărirea poporului cu capital productiv a pierdut, în 1990, la „masa verde” a politicienilor români, în fața „Legii Brucan” (Legea 15). „Prin această lege – spune Constantin Cojocaru – a fost deposedat poporul român de capitalul acumulat până în 1989 şi, după aceea, prin delapidare. Capitalul Românieio a fost trecut, prin vânzare pe nimic, în proprietatea guvernanţilor, a camarilei acestora şi, mai ales, în proprietatea străinilor. În România s-a creat un capitalism oligarhic. Asta înseamnă că mai puţin de 10% din cetăţenii României şi-au însuşit aproape întregul capital existent, în timp ce 90% dintre cetăţeni sunt lipsiţi de capital”.  

LEGEA COJOCARU, devenită în CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, articolul 135.1, adică FONDUL NAȚIONAL DE CAPITAL DISTRIBUTIV, este aplicabilă și astăzi. Evident, nu în forma inițială, din 1990, ci în forma actualizată la contextul economic al României de azi.

Copia coruptă a Legii Cojocaru este așa-numitul Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, cu care PSD-ul a câștigat ultimele alegeri. Destinația acestui fond, care, în sine, este o idee bună, rămâne însă ceva ocult, ermetic, la dispoziția decidenților, ceea ce îi denunță de la bun început intenția de fraudă. În „Legea Cojocaru” denumirea este, așa cum am spus, FONDUL NAȚIONAL DE CAPITAL DISTRIBUTIV, iar destinația acestuia este clară și la vedere: fiecare cetățean român major va primi suma de 100.000 lei (aproximativ 20.000 euro), „pe care trebuie să o folosească pentru cumpărarea de capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente etc.” 

S-a spus (și se spune) despre Legea Cojocaru că ea era valabilă atunci, în 1990, când România avea un capital care putea fi „distribuit”, și că astăzi ea ar fi depășită, anacronică. Pentru a genera o bază de dezbateri reale, o expunem aici, în forma în care se prezintă ea în Constituția Cetățenilor.  

CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, Articolul 135.1 

(1) Fondul Naţional de Capital Distributiv este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului.

(2) Veniturile Fondului Naţional de Capital Distributiv se formează din următoarele surse:

a) impozitul progresiv pe proprietăţi;

b) venituri din capitalul aflat în administrarea Fondul Naţional de Capital Distributiv;

c) venituri încasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor;

d) alte surse prevăzute de lege.

(3) Impozitul progresiv pe proprietăţi se stabileşte astfel încât, din sursele prevăzute la alineatul (2), să se asigure preluarea la Fondul Naţional de Capital Distributiv a 20% din Produsul Intern Brut al României, în fiecare an.

(4) Veniturile colectate la Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt folosite pentru împroprietărirea cu capital productiv a cetăţenilor ţării şi pentru crearea de capital productiv aflat în proprietate publică, potrivit legii

(5) În primii 10 ani de funcţionare a Fondului Naţional de Capital Distributiv, fiecare cetăţean major al României este îndreptăţit să primească de la Fondul Naţional de Capital Distributiv suma de 100.000 de lei, pe care trebuie să o folosească pentru cumpărarea de capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente etc.

(6) Cetăţenii majori ai României vor primi cele 100.000 de lei, eşalonat, pe parcursul celor 10 ani.

(7) Cetăţenii pot accesa cele 100.000 euro ca persoane fizice autorizate sau ca asociaţi în persoane juridice cu scop lucrativ: asociaţii familiale, societăţi comerciale, cooperative, etc.

(8) Selecţia cererilor de finanţare se face prin concursuri de proiecte, organizate de Fondul Naţional de Capital Distributiv, potrivit legii.

(9) Începând cu anul 11 de funcţionare a Fondului Naţional de Capital Distributiv, vor fi împroprietăriţi cu capital de la Fondul Naţional de Capital Distributiv numai tinerii cetăţeni români, la împlinirea vârstei de 18 ani. Suma cu care va fi împroprietărit fiecare tânăr cetăţean român va fi stabilită prin lege.

(10) Întregul capital aflat în proprietatea privată a satului român la data intrării în vigoare a prezentei legi trece în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv.

(11) Întregul capital vândut ilegal de satul român până la data intrării în vigoare a prezentei legi este confiscat şi este trecut în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv.

(12) Fondul Naţional de Capital Distributiv este împuternicit să folosească o parte din veniturile sale pentru răscumpărarea capitalului vândut legal de statul român până la intrarea în vigoare a prezentei legi. După răscumpărare, acest capital trece în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv..

(13) Fondul Naţional de Capital Distributiv este obligat să ofere spre vânzare întregul capital intrat în administrarea sa beneficiarilor Fondului, care îl pot cumpăra numai cu sumele primite de la Fond.

(14) Fondul Naţional de Capital Distributiv finanţează integral valoarea proiectelor iniţiate de beneficiarii Fondului, care sunt aprobate a fi cofinanţate şi din alte surse, inclusiv din fonduri ale Uniunii Europene, urmând să recupereze de la finanţatorii respectivi părţile cofinanţate de aceştia, potrivit legii.

(15) Fondul Naţional de Capital Distributiv poate înfiinţa societăţi comerciale pe acţiuni având ca scop crearea de capacităţi de producţie noi în diverse ramuri ale economiei naţionale. După punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie, Fondul oferă spre vânzare acţiunile respectivelor societăţi comerciale, care pot fi cumpărate numai de beneficiarii Fondului, în limita sumelor primite de la Fond.

(16) Activele create sau achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate. Ele pot fi lăsate moştenire, potrivit legii.

(17) Tinerii, în vârstă de până la 35 de ani, care nu au şi nu au avut o locuinţă în proprietate, pot opta ca jumătate din cota lor individuală să fie folosită pentru plata parţială sau integrală a preţului primei lor locuinţe.

(18) Fondul Naţional de Capital Distributiv este condus de un Administrator, numit de Preşedintele României.

(19) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activităţi sau în învăţământul superior şi să se fi remarcat ca autor, promotor şi realizator de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti.

(20) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.

(21) În exercitarea atribuţiilor sale, Administrator Fondului Naţional de Capital Distributiv emite decizii care se publică pe site-ul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi în Monitorul Oficial al României.

(22) În cadrul Fondului Naţional de Capital Distributiv, funcţionează Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al Administratorului Fondului Naţional de Capital Distributiv.

(23) Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele României.

(24) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti.

(25) Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui României.

(26) Consiliul de Supraveghere avizează toate deciziile Administratorului Fondului Naţional de Capital Distributiv. Avizele Consiliul de Supraveghere se publică pe site-ul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi în Monitorul Oficial al României.

(28) Organizarea şi funcţionarea Fondului Naţional de Capital Distributiv se stabilesc prin lege”.