Autor: Teolog VASILICĂ MILITARU

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 201

Crucea de la Tâncăbești a fost distrusă de elemente criminale antiromânești. Crucea lui Hristos a fost tăiată cu drujba și doborâtă la pământ în noaptea de 27/28 noiembrie 2025. Tentative de blasfemiere au mai fost și în anii trecuţi. Însă atunci a fost doar mâzgălită cu niște graffiti. Actul de vandalism se înscrie în noua tentativă de batjocorire a Neamului Românesc declanșată în urmă cu un an. Interzicerea candidaturii la prezindenţiale a Dianei Iovanovici Șoșoacă, urmată de anularea scrutinului de alegeri în desfășurare, pentru blocarea lui Călin Georgescu, fac parte dintr-un nou mecanism de reeducare a poporului român.

Multă lume va pune problema că la Tâncăbești era o simplă troiţă iar alţii vor acuza că era un simbol legionar. În realitate, acolo era Crucea lui Hristos. A afirmat categoric sculptorul Cristian Ivanof încă din anul 2013: „La Tâncăbeşti este un altar şi asta trebuie să rămână!“. 

 Deșteaptă-te, române! Mișcarea Legiunii a fost singura organizaţie anticomunistă de pe teritoriul României. Primul ONG din România s-a numit Legiunea Arhanghelului Mihail. Aceasta nu este propagandă legionară, ci atitudine împotriva iudeo-bolșevismului. Toate valorile etice și morale au fost răsturnate. Propagandiștii urii au semănat îndoiala în sufletul poporului român. Autorii morali ai acestui nou asasinat al lui Hristos sunt niște angajaţi ai Institutului Elie Wiesel în frunte cu românofobul Alexandru Florian. Alături de ei se află șeful Cultului Mozaic, deputatul neales de nimeni Silviu Vexler.

Vexler este rasistul care a segregat poporul român în evrei și ne-evrei. El primește în organizaţia lui, în primul rând, evreii născuţi din mamă evreică.

Florian este etnicul frustrat care a afirmat cândva că el nu este conaţional cu românca Lucia Hossu Longin. În decembrie anul trecut, cu un șal de rugăciune antihristic, Vexler depunea sperjurul în Parlamentul României, cu mâna pe Biblia iudaică adusă de acasă (pentru că desconsideră Noul Testament) și rostind salutul rasial „Am Yisrael Chai“ (Poporul lui Israel trăiește”).

Acești doi indivizi au aruncat toate găleţile de lături asupra Neamului românesc. Au inventat asasinate necomise vreodată de tipul Crimelor de la Abator. Au acuzat fără probe poporul român de antisemitism sistematic și de Holocaust antievreiesc veșnic. Ei au spurcat și ultima fărâmă de creștinism din România. Alexandru Florian și-a exhibat ani la rând ura faţă de români. Niciun cuvânt de bine și nicio mulţumire faţă de etnicii români. Numai ură peste ură, peste altă ură. O veșnică ură împotriva românilor. Plângerile penale împotriva românilor care au trecut pe la Crucea de la Tâncăbești sunt probe indubitabile.

Aceste acte de instigare la ură împotriva românilor amintesc de Reeducarea de la Pitești. Potrivit dr. Constantin Iulian, elemente iudaice din Securitate au pus în scenă o batjocorire a valorilor creștine ale studenţilor legionari din închisori.

Ioan Ianolide scria că „Teroarea cea mai cruntă s-a revărsat asupra cercurilor mistice formate din grupul studenţilor rămaşi în închisoare încă din 1941, la care s-a adăugat un întreg şir de noi arestaţi. Dacă în demascările celor mulţi se evita omorârea, la demascarea misticilor ura nu a mai putut stăpâni mâna schingiuitorului. Ceea ce se cerea pe vremurile împăraţilor păgâni romani se cerea şi acum: lepădarea de credinţă, negarea lui Dumnezeu, dar mai ales a lui Hristos. Primul lucru care se cerea era terfelirea numelui Mântuitorului, prin asocierea lui cu calificativele cele mai insultătoare. Fecioara Maria de asemenea era tratată ca o femeie de moravuri uşoare care ar fi meritat nu să fie sanctificată, ci să fie trimisă la închisoare pentru adulter. Pentru a stinge ultima urmă de respect pentru cele sfinte, s-au organizat parodii rituale pe seama tuturor practicilor creştine. Studenţii teologi au fost siliţi să modifice textele rugăciunilor, schimbând termeni religioşi cu injurii triviale. La negarea credinţei erau supuşi toţi studenţii, indiferent dacă erau teologi sau nu, indiferent dacă credeau în Dumnezeu sau erau atei”.

Să mergem însă la sursa răului și urii împotriva creștinilor, Talmudul, și să vedem ce scrie Dr. Peter Schäfer, un specialist în studiul iudaismului rabinic și al teologiei iudaice în general.

„Deși nu doresc să impun cititorului noțiunea unei narațiuni coerente a lui Iisus în Talmud, vreau totuși să subliniez principalele subiecte tematice legate de Isus, care îi preocupau pe rabini. Primul capitol («Familia lui Iisus») tratează prima piatră de temelie a narațiunii lui Isus din Noul Testament, nașterea sa din Fecioara Maria. Voi arăta că rabinii au redactat aici, în doar câteva cuvinte, o contranarațiune puternică care avea menirea să zguduie fundamentele mesajului creștin: căci, potrivit lor, Isus nu s-a născut dintr-o fecioară, așa cum susțineau adepții săi, ci în afara căsătoriei, fiul unei curve și al amantului ei; prin urmare, el nu putea fi Mesia de origine davidică, cu atât mai puțin Fiul lui Dumnezeu“. (Dr. Peter Schäfer, Jesus in the Talmud, Princeton University Press, 2007, p. 10).

„Următoarele două capitole se concentrează pe un subiect de o importanță deosebită pentru rabini: relația lor cu elevii. Un elev prost era unul dintre cele mai grave dezastre care se puteau întâmpla elitei rabinice, nu numai pentru elevul sărac, ci și pentru rabinul său, care era responsabil pentru el. Numărându-l pe Iisus printre elevii care aveau rezultate proaste, rabinii îl judecau cel mai dur. Mai mult, voi arăta că, în cazul lui Iisus, reproșul cu care l-au înfruntat avea în mod clar nuanțe sexuale și sublinia suspiciunea originii sale dubioase. Același lucru este valabil și pentru povestea despre Iisus, ucenicul frivol. Nu numai că a nutrit gânduri sexuale lascive, dar, atunci când a fost mustrat de rabinul său, a devenit apostat și a înființat un nou cult. Prin urmare, mesajul este că noua sectă/religie creștină a provenit dintr-un elev rabinic eșuat și insubordonat“. (Dr. Peter Schäfer, op.cit., p. 11).

„Soarta lui Isus constă în a sta pentru totdeauna în excremente clocotite. Această poveste obscenă i-a preocupat pe cercetători mult timp, fără nicio soluție satisfăcătoare. Voi specula că este din nou răspunsul deliberat și destul de grafic la o afirmație din Noul Testament, de data aceasta promisiunea lui Iisus că mâncarea cărnii Sale și băutul sângelui Său garantează viața veșnică următorilor Săi. Înțeleasă astfel, povestea transmite un mesaj ironic: nu numai că Iisus nu a înviat din morți, ci este pedepsit în iad pentru totdeauna; prin urmare, următorii Săi – Biserica înfloritoare, care susține că este noul Israel – nu sunt decât o adunătură de nebuni, induși în eroare de un înșelător viclean“.  (Dr. Peter Schäfer, op.cit., p. 13)

„Evreii babilonieni din Imperiul Sasanian, trăind într-un mediu necreștin și chiar progresiv anticreștin, puteau prelua și continua cu ușurință discursul fraților lor din Asia Mică; și se pare că nu erau mai puțin timizi în răspunsul lor la mesajul Noului Testament și, în special, la prejudecățile antievreiești care sunt atât de proeminente în Evanghelia după Ioan. Ei au ripostat cu mijloace de parodie, inversiune, distorsiune deliberată și nu în ultimul rând cu proclamația mândră că ceea ce i-au făcut evreii acestui Iisus era corect: că merita să fie executat din cauza blasfemiei sale, că va sta în iad pentru totdeauna și că cei care îi urmează exemplul până în ziua de azi nu vor dobândi, așa cum a promis, viața veșnică, ci vor împărtăși soarta lui oribilă. Luate împreună, textele din Talmudul babilonian, deși fragmentare și împrăștiate, devin o contra-Evanghelie îndrăzneață și puternică la Noul Testament în general și la Evanghelia după Ioan în special“. (Dr. Peter Schäfer, op.cit., p. 129)

„Prin urmare, povestea noastră transmite în cele din urmă mesajul: acest Iisus și urmașii săi pretind că au cheile raiului, că își folosesc puterea magică cu autorizație divină – dar se înșală complet! Faptul că raiul acceptă ceea ce fac ei nu înseamnă că și aprobă. Dimpotrivă, sunt niște șarlatani și impostori care abuzează de puterea lor. Adevărata putere și autoritate aparțin încă adversarilor lor, rabinii“. (Dr. Peter Schäfer, op.cit., p. 62).

Așteptăm ca Alexandru Florian și Silviu Vexler să se pronunțe public asupra modului în care-L recunosc pe Iisus Hristos: așa cum îl avem reprezentat în Noul Testament, sau conform Talmudului, în forma denunțată de Dr. Peter Schäfer?… Revenind la blasfemia de la Tâncăbești, credem că indiferent cine a comis-o, efectul va fi opus celui scontat: troița va fi refăcută în formă materială și simbol iar Neamul românesc va birui fiara