Apelul e adresat următorilor:

KLAUS VERNER JOHANNIS, Președintele României, Comandant al Forțelor Armate și Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
FLORIN CÎȚU, Președintele Senatului României;
NICOLAE IONEL CIUCĂ, Prim-ministrul României;
MAIA SANDU, Președintele Republicii Moldova, Comandantul Suprem al Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem de Securitate;
IGOR GROSU, Președintele Parlamentului Republicii Moldova;
NATALIA GAVRILIȚA, Prim-ministrul Republicii Moldova

Excelențe,

Războiul sângeros declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și ororile comise de trupele ruse asupra orașelor și populației civile ucrainene se lasă cu efecte tot mai devastatoare asupra ucrainenilor – exodul a peste 4 milioane de cetățeni ucraineni, preponderent femei și copii, orașe, maternități și teatre practic transformate în ruine, civili, mame și copii omorâți. Sondajele care denotă că circa 80 la sută dintre ruși susțin acțiunile militare ale lui Putin nu lasă prea multă speranță într-o pace cât de cât apropiată, nemaivorbind de una durabilă, ci dimpotrivă alimentează tot mai grav îngrijorările privind securitatea regională și europeană. Obsesiile liderului de la Kremlin de a reface fosta URSS într-un nou imperiu rus și noile declarații ale Moscovei despre o nouă ordine mondială, „justă și democratică”, alături de China, e și mai neliniștitoare.

Cu toate asigurările Domniilor voastre că „nu există un pericol de atac militar asupra Republicii Moldova” (Președintele Maia Sandu) sau că „nu avem, în acest moment, nici un fel de date că ar exista amenințări militare la adresa Republicii Moldova” (Președintele Klaus Iohannis), apropierea trupelor ruse de Odessa, aflată la doar 150 km distanță aeriană de Chișinău, determină pe tot mai mulți experți locali și internaționali să considere Republica Moldova următoarea țintă a expansionismului lui Putin. În plus, să recunoaștem, forțele armate ale Republicii Moldova sunt departe de a fi în stare să țină piept unei invazii rusești, iar prezența de trupe militare ruse de ocupație pe teritoriul republicii complică și mai mult securitate națională. Așa încât considerăm că riscul unei invazii rusești în Republica Moldova nu este de neglijat. Chiar dacă nu și-a declarat deschis un asemenea scop, nu putem crede Rusiei, cu atât mai mult actualei administrații Putin.   

Pornind de la faptul că rezultatul confruntării militare dintre Ucraina și Federația Rusă este imprevizibil și de la situația în care se află astăzi Republica Moldova, noi, membrii Asociației „Parlamentul 90” (sau: deputați în Primul Parlament democratic al Republicii Moldova și un număr impunător de simpatizanți) facem apel la Domniile voastre pentru a identifica și demara cât mai curând posibil o formulă extraordinară de reîntregire a celor două state românești, a spațiului românesc, a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului. În situația regională creată, singura  și unica soluție pentru a evita reocuparea acestor teritorii de către Rusia revanșardă și a salva ființa națională din spațiul dintre Nistru și Prut  este (Re)UNIREA cu PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA!

Totodată, facem apel către corpurile diplomatice de la București și Chișinău de a întreprinde demersuri corespunzătoare către cancelariile statelor europene occidentale dezvoltate, organismele internaționale de resort să susțină acest act firesc de întregire a națiunii române și statului român. La rând cu precedentele existente (unificarea Germaniei ș.a.) putem invoca mai multe acte majore din istoria devenirii națiunii române și consolidării statului român:

– Actul Unirii Basarabiei cu România, votat de Sfatul Țării la 27 Martie 1918 (neanulat până în prezent de nimeni”);

– Declarația de Independență a Republicii Moldova, legitimată prin vot unanim de Delegații plenipotențiari la Marea Adunare Națională și votată de Primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova, care stipulează: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE”;

– Tratatul de la Paris din 1920, prin care principalele puteri aliate (Franța, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia, Japonia) au recunoscut oficial unirea Basarabiei cu România;

– Protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, drept consecință a căruia teritoriul național și etnic al României dintre Prut și Nistru a fost anexat mișelește de fosta Uniune Sovietică la 28 iunie 1940, reanexat în 1944;

– în 1989 Parlamentul URSS – Congresul Deputaților Poporului din Uniunea Sovietică a condamnat Pactul, declarându-l nul și neavenit;

– Parlamentele mai multor state l-au declarat nul și neavenit „ab nitio”;

– de asemenea, Republica Moldova, deja Stat Suveran, prin Hotărârea Parlamentului din 23 iunie 1990, a declarat Pactul Ribbentrop-Molotov și nul și neavenit ab nitio, condamnând consecințele lui pentru Basarabia, Nordul Bucovinei  și Ținutul Herța;

– Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990, care a legitimat principiul unității popoarelor, principiu de care s-a bucurat și l-a aplicat poporul german la reunificarea Germaniei în septembrie 1990;

– Hotărârea Congresului Statelor Unite ale Americii din 28 iunie 1991 (CONGRESUL 102, SESIUNEA 1, Rezoluția Senatului 148, prin care s-a decis că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României cu Moldova);
– Hotărârea Parlamentului României din 2018 privind deschiderea spre reunificarea Republicii Moldova cu România.

AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

Urmează 85 de semnături ale foștilor deputați ai Parlamentul Independenței (1990-1994), la care se adaugă semnăturile unor personalități actuale din Republica Moldova (Eugen Doga, Iuliana Gorea-Costi, Mihai Cimpoi, Eugenia Bulat, Anatolie Caraman, Elena Aramă, Efim Aramă).