Autor: MIRON MANEGA

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 210

În urmă cu un an, aș fi fost șocat de această declarație a lui Dan Dungaciu. Acum nu mai sunt, pentru că între timp, m-am documentat în privința hramului pe care-l poartă. El a preluat „ștafeta” de la George Simion, care-și epuizase resursele de pseudo-suveranism și trebuia înlocuit, după principiul: „Maurul și-a făcut treaba, maurul poate să plece!” (replica celebră din piesa Conjurația lui Fiesco de Schiller). Iar „treaba” era să ne livreze cu arme și bagaje statului Israel. Adică „in integrum”.

Iată declarația făcută de Dan Dungaciu la Tucă Sow: „Nu poți să fii suveranist și să nu-ți placă statul Israel. Pentru că statul Israel are, pe bună dreptate, obsesia existenței și a supraviețuirii – care e unică!… Dacă există o expresie maximală a suveranismului în lumea asta, ea este statul Israel. Nu poți să fii suveranist și să nu-ți placă statul Israel. Pentru că ăla-i suveranismul absolut. Adică în relație cu vecinii, în relație cu America, în relație cu diaspora – ăla-i suveranismul! Israelienii sunt suveranismul pur și dur! În numele interesului național, în numele identității naționale, nu-i interesează nici de unii, nici de alții. Au lobby-ul cel mai puternic în Statele Unite pentru că America le dă securitatea. Ei au înțeles asta. Nu e nicio chestie conspirativă… Bă, acolo-i forța? – Mă duc acolo!”.

Duceți-vă acolo, domnule Dungaciu, dacă acolo e forța. Sau mai bine duceți-vă în Israel, că acolo e forța și mai mare!

Cum adică „nu poți să fii suveranist și să nu-ți placă statul Israel”?. Uite că eu sunt suveranist și nu-mi place statul Israel! Așa cum nu mi-a plăcut URSS, chiar dacă acolo era „forța”, nici Imperiul Austro-Ungar, nici Imperiul Otoman. Și nici unui român adevărat nu i-a plăcut să fie rob pe propria moșie. Doar robilor de vocație le-a plăcut, așa cum vă place, constat, și dumneavoastră.

Explică Dan Dungaciu, în tirada  de la Tucă Show: „Pentru că statul Israel are, pe bună dreptate, obsesia existenței și a supraviețuirii – care e unică!”. Nu e unică, d-le Dungaciu! Și poporul român are „obsesia existenței și a supraviețuirii”, pentru că poporul român a fost tot timpul înconjurat de haite imperiale care se băteau între ele pentru teritoriul și resursele Țărilor Române.

Dar dacă tot ați dus declarația în zona antropologiei socio-culturale, pot să vă informez că ceea ce este unic în „obsesia existenței și a supraviețuirii” poporului așa-zis evreu este genocidul, exterminarea altor popoare, așa cum rezultă din Tanakh-ul iudaic (Vechiul Testament, la noi), unde sunt prezentate explicit 2.559.449 de asasinate, descrise ca fiind săvârșite de elemente fanatice ale poporului evreu, în numele Dumnezeului lui Israel, din motive rasiale și religioase. Genocidul din Gaza și războiul din Iran sunt doar „aplicații” moderne ale instinctului „de supraviețuire” (citește „de exterminare”).

„Israelienii sunt suveranismul pur și dur”? „Pentru că ăla-i suveranismul absolut”? Vă auziți ce spuneți, domnule Dungaciu? Criminalul de război Netanyahu reprezintă „suveranismul absolut”? Și ce am avea de făcut noi, românii „suveraniști”, în situația asta? Să aplicăm și noi rețeta „suveranismul absolut”, ca să plăcem suveraniștilor? Păi legile împotriva așa-zisului antisemitism nu ne lasă loc nici pentru suveranismul cel mai pașnic! Iar pe de altă parte nouă, românilor, nu ne e în fire exterminarea altora.

Domnule Dungaciu, temenelele d-voastră dezgustătoare față de statul Israel nu vă vor exonera de „vina” de a fi un „goyim”. Pentru că asta sunteți pentru Netanyahu și cei ca el: un simplu goyim – un ne-evreu! Și, orice ați face, veți fi fi tratat ca atare! Adică în cel mai bun caz înlocuit, atunci când nu veți mai da randamentul scontat, după același principiu: „Maurul și-a făcut treaba, maurul poate să plece!”.

Sau poate că nu sunteți goyim, domnule Dungaciu, și atunci toată tărășenia capătă un alt înțeles.