Autor: Laurian Stănchescu

Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” a fost înființată în anul 1950, în urma unei decizii din 1949, având ca model Institutul Național de Literatură “Maxim Gorki” al Uniunii Scriitorilor din Moscova. Aici au studiat scriitori și critici literari ai Literaturii Române, printre care și Nicolae Labiș, unul dintre cei mai mari poeți ai liricii universale! Faptul că locuiți într-un așezământ atât de faimos, având și monumentul care îl reprezintă pe Mihai Eminescu, Voievodul Limbii și Culturii Române, vă obligă să aveți coincidențe de evenimente dedicate Culturii Române…!

În prima perioadă de existență a școlii au predat ca profesori George Călinescu, Tudor Vianu, Ion Coteanu, Mihail Sadoveanu,Nicolae Tertulian, S. Damian, Ștefan Bănulescu, Petru Dumitriu, Mihu Dragomir (care a predat lecții de poezie) și Mihai Gafița (profesor de istoria literaturii române și conducător al cenaclului literar). Periodic au susținut conferințe autori cunoscuți ca Jorge Amado, Ilya Ehrenburg, Constantin Simonov, Semion Babaevski, Paul Cornea, Paul Georgescu și alții.

Deși, de-a lungul celor șase ani de existență a școlii, pe la catedra de măiestrie literară s-au plimbat mulți dintre intelectualii care se aliniaseră regimului, a rămas celebră în epocă o vorbă a lui Mihail Sadoveanu (pe atunci președintele Uniunii Scriitorilor): „Dragii mei, de aici vor ieși atâția scriitori câți au intrat!”.

Între elevii care au absolvit această școală s-au numărat Marin Ioniță, Ion Acsan, Hans Liebhardt, Adela Popescu, Ion Apetroaie, Ana Ioniță, Florian Grecea, Dumitru Carabăț, Gloria Barna (Alexandra Indrieș, după eliberarea din închisorile comuniste), Hary Salem, Alexandru Popescu-Vergu, Adrian Beldeanu, Ioana Zamfir, Mircea Dragnea, Nicolae Culcea, Mihaela Monoranu, Aurel Stanciu, Nic. Borza, Hristache Lungu, Ștefan Neagu, Sin Aron, Ariel Leibiș, Ovidiu Moraloiu, Ștefania Popovici, Ion Oproiu, Al. Căprariu, Panek Zoltan, Victor Tulbure, Ion Lăncrănjan, Tita Chiper, Remus Luca, Petru Dragu, Constantin Potângă, Vintilă Ornaru, Petrică Surupăceanu, Ion Serebreanu, Simion Pop, Emilia Căldăraru, Aurel Covaci, Liviu Timbuș, Vasile Căbulea, Dorina Sălăjan, Ion Horea, Dumitru Mircea, Dumitru Micu, Georgeta Horodincă, Ilie Purcaru, S. Damian, Horia Aramă, Ion Gheorghe, M. Negulescu, Doina Sălăjan, Niculae Stoian, Radu Cosașu, Ion Grecia, Al. Ovidiu Zolta, Florin Mugur, Shaul Carmel, Alexandru Andrițoiu, Lucian Raicu, Ion Băieșu Nicolae Labiș, Zaharia Stancu, Nina Cassian, Gheorghe Tomozei și mulți alții.

Fănuș Neagu a fost înscris la Școala de literatură, dar a fost exmatriculat pe motiv de „comportări nejuste” – au decis mai marii slujitori ai partidului. Alt cursant exmatriculat a fost Gheorghe Grigurcu, în urma unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, care era în dizgrația autorităților vremii.

La o festivitate de deschidere a cursurilor, în primii ani de funcționare a școlii, a participat și Mihail Sadoveanu, ca invitat de onoare. Cu acel prilej, el a spus, de altfel cu mult bun simț: „Dacă dintre domniile voastre vor ieși doi sau trei scriitori, atunci va fi bine”.

Eu vă propun, să celebrăm amintirea martirului Mihai Eminescu pe 20 Decembrie, ziua sa reală de naștere! Vorbesc din documente oficiale, sunt scriitor, jurnalist și istoric literar.

Îi aducem Tricolorul, vom cânta poeziile sale, vorbim și prezentăm documente despre viața și moartea sa… și îi vom aprinde candele de înălțare!

Mărturii și scrieri…

Teodor V. Ştefanelli, a menţionat în ,, Amintirile” sale: ,,Mi-a mărturisit poetul atât în Cernăuţi cît şi în Viena, că s-a născut în 1849, fără să-mi numească ziua şi locul naşterii. La data de 2 octombrie 1869, când s-a înscris la Universitatea din Viena, poetul şi-a declarat locul naşterii la Botoşani, iar vîrsta, 20 de ani, de unde rezultă că tot în 1849 fusese născut”.

În Albumul din 1878 al Societăţii Junimea, la nr 49, se află scris chiar cu mâna poetului, că s-a născut ,,în anul 1849, luna decembrie, ziua 20 ( Sf. Ignat) în Botoşani”.

Ce-i drept, în calendarul ortodox, la 20 decembrie, este trecut Sf. mucenic Ignaţie Teoforul. Această ultimă însemnare coincide, în mare parte, cu autograful lui Gh. Eminovici de pe o Psaltire din familie ( ,,jos, pe pagina a 5-a”), după declaraţia mult mai tîrzie a fratelui său, Matei, care luase în proprietate această carte. Ce scrie pe Psaltire?: ,,Astăzi 20 decembrie, anul 1849, la patru ceasuri şi cinci spre zece minute evropioeneşti s-a născut fiul nostru Mihai”. Numai că nu s-a menţionat şi locul naşterii.

1849, dec. 20 – Data nașterii lui Mihai Eminescu, trecută de poetul însuși în registrul-album al Junimii. Este susținută și de Matei, fratele cel mai mic al poetului, ca fiind scrisă de către tatăl lor pe o veche psaltire.

Eminescu știa că s-a născut în 20 decembrie 1849 – astfel s-a trecut în registrul Junimii, la înscriere.

Într-un registru (păstrat de d. Iacob Negruzzi, Președintele de mai târziu al Academiei Române), în care membrii societății literare „Junimea” și-au însemnat data și locul nașterii lor, stă scris pe pagina a doua, de propria mână a lui Eminescu, în dreptul numelui său: „20 decembrie 1849, Botoșani”, și deasupra este chiar intercalat sfântul „Ignat”, pe care biserica ortodoxă îl serbează în adevăr la 20 decembrie. (Titu Maiorescu, „Eminescu și poeziile lui”)

Și astfel își socotea și vârsta – într-o însemnare din 1883: socotea că are 34 de ani.

La fel va spune, după moartea poetului, și fratele său, Matei, referindu-se la o însemnare a tatălui lor, într-o psaltire unde însemnase nașterile copiilor (așa era obiceiul pe atunci, la fel făcea și străbunicul meu, pe la 1900): „Astăzi, 20 decembrie, anul 1849, la 4 ceasuri și cincisprezece minute evropenești, s-au născut fiul nostru Mihai”

(sursa: G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu)

Asociația Cultural-Istorică „Testamentul lui Avram Iancu”

Președinte – dr. Mădălina Fărcaș, scriitor și jurnalist…!

Asociația Culturală „Trăiască Nația și

Societatea Transilvană Carpații 24.01.1882 Sus cu Dânsa”

Președinte – scriitor și jurnalist Laurian Stănchescu!